PsihoFam
PsihoFam
PsihoFam
Programare online
PsihoFam oferă servicii dedicate sănătății mentale atât în rândul copiilor, cât și al adulților.
Localizare
TELEFON
l
l
Contact
PsihoFam
PsihoFam Articole STRESUL și dicidultățile la care ne supune
l
Sâmbătă: 09:00 - 15:00
Luni - Vineri: 08:00 - 20:00
Program:
TELEFON
Adesea îi auzim pe cei mai în vârstă că ne atenționează cu privire la agitația resimțită în societate și de imposibilitatea de a ne gestiona timpul, acuzând că „nu mai avem timp pentru nimic”. Cu toate că în perioadele precedente când încă se apela la forța fizică pentru a obține aproape orice(de la mâncare, la haine sau diverse obiecte pentru casă), oamenii susțin că nu au știut ce însemnă „stresul” și „epuizarea psihică”. Însă, pe măsură ce s-a trecut la automatizare și digitalizare, factorul de stres este tot mai des utilizat în limbajul cotidian și, implicit, tot mai mult resimțit în rândul populației.
Ce este stresul?
„Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță pentru persoana respectivă” (Baban, 1998).
În momentele importante din viață când nu avem suficient control asupra situației, corpul uman reacționează natural, modificându-și starea fizică și psihică, fenomen întâlnit în societate sub denumirea de „stres”. Atunci când ne aflăm într-o situație stresantă, în sângele nostru se descarcă adrenalină si noradrenalină, doi hormoni care au rolul de a ne ajuta să ne mobilizăm și să facem față provocării pe care o întâmpinăm prin creșterea rapidă a nivelului de energie din organism. Pe termen scurt, o asemenea mobilizare generală poate fi benefică, însă, pe termen lung (stres cronic), organismul, suprasolicitat aproape permanent, își epuizează resursele și are de suferit.
În fapt, stresul este un mecanism de protecție al organismului, al cărui rol este de a asigura supravieţuirea, utilizând o cantitate mai mare de resurse din organism pentru a supraviețui pericolului. În astfel de situaţii, în corp se declanşează rapid un răspuns automat cunoscut drept „luptă sau fugi” sau „răspuns de stres”.
Cauzele stresului
De la cei mici până la cei mari, cu toții experimentăm situații stresante, mai multe sau mai puțin problematice, depinzând în mare măsură de personalitatea fiecăruia și de modul său de a răspunde în astfel de situații. Spre exemplu, nu toți adolescenții răspund la fel într-o situație de criză când partenerul/partenera tocmai ce i-a anunțat că dorește să se despartă de acesta/aceasta. Uni își manifestă tristețea prin izolare și restrângerea activităților cotidiene, alții poate își lărgesc orizonturile și ajung să experimenteze mai mult. La fel stă situația și în cazul persoanelor mai în vârstă când, spre exemplu, află de existența unui diagnostic. Este probabil ca majoritatea să fie afectați de aflarea unei astfel de vești și să încerce să găsească diverse tratamente, în timp ce alții
preiau informația dar nu o resimt ca fiind extrem de problematică ci, mai de grabă, ca fiind ceva normal odată cu înaintarea în vârstă. Deși cu toții experimentăm situații stresante asemănătoare, experiența de viață, personalitatea sau momentul în care ne aflăm au un impact major asupra răspunsului organismului la factorul de stres.
Simptomele stresului
Stresul se exprimă sub forma mai multormodificări comportamentale, cognitive, emotionale si fizice, printre care:
-oboseală
-dureri generale (adesea la nivelul capului)
-disfuncții gastrointestinale
-iritabilitate
-nervozitate
-probleme de concentrare
-dificultăți de somn
Cronicizarea stresului
Am vorbit mai devreme despre așa numitul stres „benefic” care, deși produce o stare de adrenalină în corpul nostru, fiind pe o perioadă mai scurtă de timp(fază acută), ne mobilizează și ne face să fim mai vigilenți și mai conștienți de situație și, implicit, ne ajută să avem performanțe mai mari. Cu toate acestea, atunci când stresul în cauză depășește un anumit prag semnificativ și se întinde pe o perioadă mai îndelungată, vorbim despre „stresul cronic”(fază cronică). Având în vedere că reacția organismului la stres este de a suprautiliza resursele din organism, dacă acest lucru se produce pe o perioadă îndelungată, corpul uman își epuizează toate resurse sau ajunge la un minimun de resurse iar, la un moment dat, creează daune semnificative sănătăţii, afectează dispoziția, productivitatea, relațiile și calitatea vieții, per ansamblu.
Impactul stresului asupra organismului
Stresul cronic poate perturba serios echilibrul corpului, provocând sau chiar agravând anumite simptome sau boli, fiind strâns legat de evoluţia cancerului, cirozei hepatice, anumitor afecţiuni grave ale inimii sau plămânilor. Pe de altă parte, stresul îndelungat poate fi cauza unei palete întregi de probleme emoţionale, printre care depresia, atacurile de panică sau alte forme de anxietate, care, în cazuri extreme, pot conduce la sinucidere. Impactul său este, de asemenea, dăunător, întrucât favorizează utilizarea de substanțe nocive (alcool, tutun, droguri) sau angajare în comportamente nesănătoase (jocuri de noroc, cumpărături compulsive, jocuri online), îngreunând și mai tare existența deja marcată de dificultăți. În loc să amelioreze stresul însă, toate acestea tind să mențină corpul într-o stare de stres și într-un cerc vicios, ce va duce la o formă de deteriorare avansată.
Metode de reducere a stresului
Nu se recomandă evitarea situațiilor stresante, asta pentru că ar reprezenta de fapt o fugă și ar reduce substanțial spectru de activități cotidiene și, chiar dacă ai impresia că eviți stresul, acesta nu poate fi ocolit în totalitate. Practica cea mai benefică la momentul actual este, pe lângă identificarea sursei stresante, învățarea de diverse tehnici prin care rezolvăm problemele existente și creștem adaptabilitatea la situațiile noi. Toate acestea pot fi aprfundate și de unul singur dacă reușești să îndeplinești anumite etape cum ar fi: identificarea sursei, analiza la „rece” (din punct de vedere obiectiv, fără implicarea laturii emoționale), găsirea de soluții concrete, realizarea unui plan de rezolvare, monitorizarea pașilor spre reușită, reanalizarea și refacerea planului (dacă este cazul).
De altfel, activitatea fizică poate aduce beneficii considerabile împotriva stresului prin modificarea stării de spirit sau prin distragerea atenției de la factorii stresori şi ieşirea din ciclul gândurilor negative care alimentează stresul (alergatul, dansul, etc). Alte modalități eficiente ar fi interacțiunea cu alte persoane, odihna, momentele de relaxare sau o alimentație sănătoasă care pot oferi întregului organism beneficii substanțiale. Nu în ultimul rând, activarea senzorială este un aspect extrem de important prin care ne putem rupe de gândurile recurente și pervazive, concentrându-ne atenția pe unul sau mai multe simțuri (văz, auz, gust, miros, atingere). Toate aceste trăiri ne ancorează și mai tare în prezent și ne fac să conștientizăm că viața nu se limitează la problema x, că frunzele sunt la fel de frumoase toamna, că parfumul soțului ne atrage la fel de mult, că prăjitura noastră preferată are același gust minunat.
Cu toate acestea, dacă simțiti că situația scapă de sub control și nu mai aveți aceeași stare de confort cu propriul corp, apelarea la un specialist poate fi soluția optimă pentru momentul de față. Împreună cu acesta veți analiza din ansamblu situația și veți recurge la o metodă potrivită pentru situația și persoana dvs.